Voi începe prin a-ţi aduce aminte că orice ai spune , crede , gândii despre mine , nu mă mai afectează. A încetat să-mi mai pese de mine şi de cine sunt eu. Am început să trăiesc o viată virtuală, imaginară în care tu nu lipseşti. Tu eşti aici , lângă mine , iar eu te tin strâns in brate...
Nu ştiu ce e dragostea , ce sunt sentimentele , ce inseamnă să iubesti, dar in schimb te ştiu pe tine. Poate nu atât cât mi-aş dorii , poate nu atât cat ar trebuii să pot spune ceva sigur ,dar fir-ar! Asa ceva nu am mai simţit. E si asta o chestie , nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu